Depresia unipolară, din perspectiva celei mai împovărătoare maladii psihice a secolului XXI

Depresia, sub diversele sale forme de manifestare clinică, constituie o problemă majoră de sănătate publică datorită prevalenţei crescute (figura 1), a gradului crescut de recurenţă şi de cronicizare,  a disabilităţii pe care o implică precum şi a costurilor crescute pe care le comportă în plan socioeconomic. Studii epidemiologice pe scară largă ce au avut ca scop detectarea tulburărilor psihice la nivel populaţional, au început să se desfăşoare abia în ultimele două decade, de când metodele de evaluare sistematică şi standardizată au permis realizarea de comparaţii trans-naţionale.

Figura 1. Prevalenţa pe 6 luni a Tulburării Depresive Majore în diferite ţări2

depresia unipolara

Deşi iniţial se credea că depresia este mai puţin răspândită în afara Europei şi a Americii de Nord, progresele făcute de către OMS în monitorizarea stării de sănătate de pe întregul glob, au contrazis această ipoteză prin publicarea anuală de rapoarte, asupra stării de sănătate de pe întreg globul, începând din anul 1995. O explicaţie pentru lipsa de omogenitate în prevalenţa depresiei de-a lungul globului a fost aceea a manifestării clinice posibil diferite în raport cu arealul geografic. Această supoziţie a fost însă contrazisă de Sartorius şi colab. (1983) care au realizat un studiu multicentru în Canada, Japonia, Iran şi Elveţia, ce a demonstrat că există similarităţi considerabile între sindroamele depresive manifestate la nivelul celor patru ţări.

Pe de altă parte, la ora actuală, există regiuni pe glob unde tulburarea psihică fie nu este acceptată cultural fie prezintă forme diferite de manifestare clinică. O exemplificare în acest sens, o constituie recenzia făcută de Parker şi colab. referitor la depresia din rândul comunităţii chineze.

Depresia unipolara – costurile depresiei

Aspecte generale legate de costurle depresiei

În paralel cu impactul său epidemiologic important, depresia ridică serioase probleme legate de costurile sale, în condiţiile în care, la nivel mondial se fac eforturi remarcabile pentru dezvoltarea unor politci de sănătate publică cât mai bine elaborate şi mai eficiente, care să răspundă cât mai competent cerinţelor reale legate de problematica sănătăţii populaţiei. Cea mai mare parte a costurilor asociate depresiei, este cea care rezultă din costurile indirecte, determinate de pierderea productivităţii, de impactul economic asupra familiei şi la fel de important a costurilor determinate din nerecunoaşterea diagnostică sau tratarea inadecvată a acesteia. Aceste costuri ar putea fi mult reduse prin instruirea sistematică şi concentrată a medicilor generalişti de la nivelul asistenţei primare.

Caracterul cronic al depresiei marcat de numeroase recăderi şi recurenţe în cursul evoluţiei sale, nu fac decât să amplifice şi mai mult impactul acesteia asupra societăţii precum şi costurile economice. În ciuda progreselor semnificative realizate în ultimele decade în managemetul terapeutic al depresiei, în toate perspectivele sale terapeutice, acesta nu a fost dublat şi de o creştere adecvată a adresabilităţi vizavi de profesioniştii din domeniul sănătăţii mintale, cei mai mulţi dintre depresivi nebeneficiind de o abordare terapeutică adecvată.

Conform unui studiu realizat de Simon şi colaboratorii, pacienţii cu anxietate sau depresie conform criteriilor DSM-III-R, au avut cheltuieli de sănătate, în decurs de 6 luni de zile, superioare celor care nu au prezentat astfel de tulburări sau a celor care au avut tulburări subclinice.

Efectele economice ale depresiei sunt influenţate într-o mai mare măsură de prezenţa comorbidităţii medicale decât ponderea atribuită în mod singular severităţii simptomatologiei depresive.

Costurile directe şi cele indirecte ale depresei

Costurile medicale directe sunt reprezentate de acele costuri legate de recunoaşterea, îngrijirea, tratarea, prevenirea şi reabilitarea pacienţilor depresivi la nivelul asistenţei primare şi secundare  precum şi prin implicarea instituţiilor sociale specializate în acest domeniu.

Depresia creşte rata mortalităţii populaţiei şi din alte cauze decât suicidul.

La nivelul anului 1990 în Statele Unite, depresia se situa în topul primelor 10 din cele mai costisitoare boli, afecând în jur de 11 milioane de persoane şi având un cost economic total estimat la 43,7 miliarde de dolari americani.

La o recalculare mai riguroasă a costului economic al depresiei în Statele Unite, Jones şi Cockrum au estimat, în anul 2000, costurile directe la 2,1 miliarde de dolari iar pe cele indirecte fiind duble de 4,2 miliarde dolari.

În concluzie, putem afirma cu responsabilitate faptul că fenomenul depresiv, în general, iar depresia unipolară, în mod particular, constituie fără echivoc una din cele mai mari provocări clinico-terapeutice dar mai ales economice pe care le lansează secolul XXI.

Această problemă transcede graniţele continentelor, ceea ce face ca interesul în găsirea unor soluţii fiabile şi adaptate acestei noi provocări, să fie unul de ordin mondial. Dacă în mod tradiţional, aprecierea magnitudinii unei maladii era restrânsă în mod limitat la cifrele de mortalitate cauzate de respectiva boală, în prezent aceasta este relevată în conceptul modern de cost global al bolii.

Apariţia acestui concept a făcut posibil ca şi afecţiuniile psihiatrice să capete o pondere semnificativă şi comparabilă cu cea a celorlalte afecţiuni somatice şi astfel beneficieze, în mod echitabil, de o sporită atenţie din partea OMS cu efect în deciziile acestui important for internaţional. Costurile pe care le antrenează depresia sunt impresionante, în special prin ceea ce comportă costurile indirecte, iar o politică sanitară eficientă în ameliorarea acestui fenomen trebuie să ţintească în primul rând asistenţa primară, printr-o mai bună conştientizare şi abordare diagnostică şi terapeutică din partea mediciilor de familie.

Nu de mai puţină atenţie trebuie să beneficieze şi serviciile de îngrijire specializată din domeniul sănătăţii mintale, ce trebuiesc mai bine adaptate noilor provocări ale secolului curent.

Leave a Reply

Your email address will not be published.